Mituri din străbuni

Când eram mai mititel, mergeam pe la străbunicămea cu ai mei. Și nah, se mai făcea o masă mare, așa frumoasă unde se aduna tot neamul. Dar nu e era neapărat de masă, ci mai era așa, duminica cand mă aduceau ai mei din parc treceam  prin fața casei străbunicilor mei.

Și na, străbunicii erau trecuți prin viața. Văzuseră multe la viața lor. Pe lângă poveștile și superstițiile pe care le spuneau, mi-a rămas una în minte de care mi-am adus aminte azi.

Zilele trecute a murit o tipă care a fost vecină cu mine. De mică cică ar fi avut probleme cu inima și acum a cedat. Avea doar 25 de ani, păcat, să se odihnească în pace. Ea locuia acum în Italia, deci vă dați seama câtă harabură a fost.

Și cum povestea străbunicămea odată, eu cu Dizel am întrebat de nu știu ce fel de morți. Și ea a zis o chestie(vă spun imediat cum de mi-am adus aminte).

Chestia suna așa : după ce un om moare, acel om umblă prin lume prin toate locurile în care a fost. Va trece pe lângă fiecare persoană cu care a avut tangențe. Și dacă vom vedea o astfel de persoană(pe care știm decedată), să trecem mai departe și să nu o băgăm în seamă.

La care, noi am întrebat de ce. Iar străbunicămea(mami-cum îi spuneam noi) a zis că dacă cumva o băgăm în seamă, acea persoană se va uita la tine lung și va trece mai departe. Dar la câteva zile/luni/ani, vei muri.

Revenim în prezent. Veneam acum câteva ore spre casă și vorbeam la telefon cu Denisa. V-am zis că acum câteva zile a murit o fostă vecină. Andreea o chema. Și cum mergeam eu și vorbeam la telefon, am văzut de la distanță o fată. Strada goală, numai ea, singură. Mergea ușor, se plimba, aveai senzația că nu se îndreaptă spre ceva anume. În fine, faza asta mi-a sărit în ochi. A ajuns aproape de mine și și-a ațintit privirea asupra mea. Știți cu cine semăna? Ha ha, v-ați prins, cu Andreea. Băi da nu așa, ci izbitor. Semăna foarte foarte bine cu Andreea. Și se uita la mine cu niște ochi pierduți și mergea. A trecut pe lângă mine, eu m-am uitat la ea și am mers mai departe. M-am întors puțin să văd unde se duce, dar ea mergea înainte.

Atunci imediat mi-am adus aminte de ce spunea străbunica. Poate veți râde de mine, dar mi s-a făcut părul în cap ca acele de la arici.

A fost o fază destul de ciudată, acum cine știe ce o mai fi. Nu mor eu, stați liniștiți. Puteți să mă blestemați până vă ies creierii pe urechi și tot nu mor. De ce? Că nu am cum, oukey? Așa că trebuie să mă mai răbdați nițel.

Acum întrebare pentru voi. Voi ce mituri de gen știți?

5 comments

  1. ti sa intors clepsidra tinere…esti numarat gata:))

    1. :((( o nuuuu =))))

  2. sa imi dai un sms ceva sa stiu si eu daca frige tare smoala din cazan:))

  3. Apropo de morti…cica nu e bine sa te uiti in oglinzile din casa mortului pana nu este ingropat si se face pomana aia de dupa….cam pentru acelasi motiv(ca umbla prin casa si se uita in oglinda si se intersecteaza privirile si mori)

    Acum sincer…cred mai mult in vorba aia mortii cu mortii si vii cu vii, desi sunt multe intamplari ciudate.Sunt multe superstitii in lume. Daca le-am da crezare la toate a-m muri dupa 2 zile…si nu din cauza acelor evenimente, ci din cauza stresului si socurilor.

    Deci nu mori;))..Si ne bucuram pentru asta:Pcel putin eu, restul lumii nu stiu.

    1. pai nu mor. :)) n-am cum. Ma bucur ca nu vrei sa mor:)

Zi-mi ce ai pe suflet !

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: